Ingrediente:

500 g macaroane

1 kg brânză sărată de oaie

1 buc. lămâie

3 ouă

500 g smântână

Mod de preparare:

Na, să vezi comedie!

Hop, top, ma trezesc si eu la liceu, in 1989. Pesemne că, drept recompensă că am fost cuminți în vacanța de vară, sistemul ne-a trimis pe toți in tabără. Unde credeți!? La Panciu.

Ei, nu era chiar o tabără, dar eu și-acum gândesc la acele trei săptămâni ca la o prelungire amuzantă a vacanței de vară ce făcea trecerea la un alt statut, acela de licean.

Am spus că nu era chiar o... tabără pentru că trebuia să muncim, adică să culegem struguri. Aveam salopetă, aveam mănuși, aveam chiar și cosor, dar nu pe-al lui Moceanu, și găleată. Frumos, deși vremea era cam rece, zi de zi, de două ori, dimineața și după masa de prânz, ne încărcau în niște autobuze și ne descărcau cu găleți cu tot la vie. Partea faină a constat în faptul că în fiecare seară aveam discotecă și uneori pupam și câte un film la video. Aici am văzut eu un episod din Războiul Stelelor și Total Recall, cel din urmă titrat și subtitrat, în ce limbă credeți!? În germanăăă! Stăteam la Ferma 10, aia de lux, la care aveam o cișmea cu apă rece la dispoziția noastră să ne spălăm oricând dorim!

Partea super era că ne și plăteau pentru munca prestată, în funcție de numărul de găleți culese și pontate de către un profesor la bena. Ei, în funcție de asta, nu știu exact socoteala, scădeam cazarea și masa (aproape exclusiv macaroane cu brânză și varză) și obțineam profitul pur. Acești bani urmau a ni se da de către diriginte după ce se termina perioada de "distracție", după începerea propriu-zisă a școlii. Nu vă spun că îmi făcusem deja socoteala cu ce voi face eu cu acești bănuți munciți de mânuțele mele!

Vine ziua pentru plată, aștept înfrigurată numele meu și... surpriză!

Am fost singurul copil din liceu care a trebuit să mai vină cu bani de-acasă întrucât din munca mea nu mi-am plătit nici cazarea și nici macaroanele!

Mare comedie!